ABA – indisponibilizarea bunurilor „legale” înainte de judecată, încalcă dreptul la apărare

18 decembrie 2015 at 9:20

Asociația Baroului American (ABA) în calitate de amicus curiae, a solicitat Curții Supreme SUA să limiteze utilizarea de către guvernul federal a măsurilor asiguratorii privind bunurile obținute în mod legal de către inculpat. În cauza Luis v. United States of America, ABA consideră că indisponibilizarea în vederea confiscării a bunurilor <<legale>> ale inculpatului în faza de urmărire penală, încalcă dreptul la un proces echitabil (al Cincilea Amendament), precum și dreptul de a alege un avocat (al Șaselea Amendament)” – ABA Journal, ABA asks Supreme Court to curtail expansion of forfeiture laws.

Dreptul la apărare garantează nu numai dreptul de a fi reprezentat de un avocat, dar, de asemenea, protejează dreptul acuzatului de a selecta și de a fi reprezentat de un avocat ales” – ABA, Preview of United States Supreme Court Cases, Criminal Forfeiture: Luis v. United States (14-419).

Tribunalul districtual a instituit sechestru asupra tuturor bunurilor dobândite <<legal>> și <<ilegal>> de către inculpat, cercetat pentru fraudă federală în Florida, iar Curtea de Apel pentru al 11-lea Circuit a confirmat decizia. (…) ABA nu adoptă o poziție pe fondul cauzei și<<nici nu contestă eforturile guvernului federal de a îngheța activele>> ilegale <<obținute din presupuse activități infracționale>>. Mai degrabă, ABA susține că instanțele inferioare au săvârșit o eroare care permite procurorilor să aplice măsuri asiguratorii asupra bunurilor care au fost dobândite în mod legal. <<Această distincție este esențială.>> Curtea Supremă nu a confirmat niciodată propunerea ca inculpații să fie privați de folosința bunurilor care au fost obținute legal, aflate în proprietatea lor, pentru a-și plăti avocatul în cauzele penale” – ABA News, ABA asks high court to conclude that expanding forfeiture laws violates Fifth, Sixth amendments.

Guvernul susține că aceste măsuri nu sunt justificate de vreo <<vină>> sau <<ilegalitate>> ale proprietății în sine; ci, mai degrabă, indisponibilizarea în vederea confiscării penale se dorește a fi <<o pedeapsă in personam pentru săvârșirea unei infracțiuni.>>Distincția dintre bunuri <<legale>> și <<ilegale>> în scopul de a stabili ce bunuri ar putea fi sechestrate în mod legal înainte de condamnare, <<ar conduce la rezultate absurde>>: un inculpat care a înstrăinat deja bunuri provenite din infracțiune, ar fi liber atunci, să înstrăineze în continuare orice bunuri care au fost înlocuite prin echivalent” – ABA, Preview of United States Supreme Court Cases, Criminal Forfeiture: Luis v. United States (14-419).

Confiscarea penală este menționată în jargonul juridic ca o acțiune in personam, deoarece este aplicată în cadrul unei cauze penale împotriva uneia sau mai multor persoane, iar confiscarea bunurilor este considerată a fi o parte din pedeapsa pentru infracțiune, împreună cu închisoarea pe care un tribunal ar putea să o dispună. Confiscarea penală presupune obținerea de către guvern a unei condamnări penale și numai bunurile proprietatea inculpatului pot constitui obiectul acestei măsuri, deoarece confiscarea penală face parte din sentința acestuia” – Business Law Today, Overview of Asset Forfeiture.

În ultimele decenii, dreptul penal a îmbrățișat cu entuziasm ideea drepturilor victimelor. (…) La început, confiscarea penală era utilizată în cazul infracțiunilor de droguri și spălare de bani. În anul 2000, și din nou în 2006, Congresul a extins-o, cuprinzând o listă lungă de infracțiuni federale, inclusiv o varietate de fraude. Astăzi, guvernul aplică în mod obișnuit acestă măsură, ca o componentă obligatorie a multor hotărâri federale. Atunci când este vorba de restituire, remitere, și restabilire (a situației anterioare), confiscarea penală permite guvernului să ia bunurile inculpaților și să le folosească pentru a compensa victimele” – Business Law Today, The Deranged Matchmaker: Fraud and the Intersection Between Crime, Bankruptcy and Asset Forfeiture.

American Bar Association apreciază în cauză că problemele ridicate afectează standardele și regulile sale de conduită profesională în scopul << promovării competenței, comportamentului etic și profesionalismului avocaților>>. În baza <<îndelungatei sale analize a relației dintre obligațiile profesionale și dreptul acuzatului de a-și alege avocatul, garantat de al Cincilea și al Șaselea Amendament >>, ABA susține că o extindere a capacității guvernului de a indisponibiliza bunurile obținute în mod legal, înainte de judecată, este interzisă de prevederile constituționale” – ABA, Preview of United States Supreme Court Cases, Criminal Forfeiture: Luis v. United States (14-419).

Guvernul ar trebui să <<se prevaleze de dovezi pentru acuzațiile sale, nu să împiedice acuzatul să-și pregătească o apărare>>” , se mai arată în intervenția ABA- ABA Journal, ABA asks Supreme Court to curtail expansion of forfeiture laws.