Avocaţii nu ar trebui să fie „paznicii sistemului financiar”

3 aprilie 2015 at 9:26

Într-un efort de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, organizaţiile interguvernamentale care stabilesc standarde şi agenţiile guvernamentale au sugerat că avocaţii ar trebui să fie „paznicii” sistemului financiar. Acestă teorie se bazează pe ideea că avocatul are capacitatea de a monitoriza şi de a controla, sau cel puţin să influenţeze, comportamentul clienţilor săi şi potenţialilor clienţi, în scopul de a descuraja ilegalităţile. Mult mai important, raportarea obligatorie de suspiciune cu privire la un client este în conflict cu prevederile Codului deontologic ABA, art. 1,6 şi 1.18, iar raportarea fără a informa clientul este în conflict cu articolul 1.4 litera (a) (5)”- AMERICAN BAR ASSOCIATION STANDING COMMITTEE ON ETHICS AND PROFESSIONAL RESPONSIBILITY, Formal Opinion 463/May 23, 2013, Client Due Diligence, Money Laundering, and Terrorist Financing, pag.1.

„Ghidul ABA de bune practici pentru depistarea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului” a fost elaborat ca răspuns la „standardele stabilite pentru profesia de avocat de Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (FATF)” în acest domeniu. „Îndrumarea FATF a identificat problemele specifice şi a subliniat factorii de risc pe care avocaţii trebuie să-i ia în considerare pentru dezvoltarea unui sistem bazat pe evaluarea riscului, fără a oferi o descriere detaliată, solicitând profesiei de avocat să dezvolte propriile orientări eficiente”- ABA Washington Letter, ABA Promotes Guidance to Combat Money Laundering.

În timpul negocierilor cu FATF privind Ghidul pentru avocaţi, reprezentanţii profesiei au subliniat importanţa asigurării că orice abordare dezvoltată pe evaluarea riscului, nu subminează privilegiul confidenţialităţii avocat-client sau altfel, împiedicarea furnizării de servicii juridice în general”- ABA, VOLUNTARY GOOD PRACTICES GUIDANCE FOR LAWYERS TO DETECT AND COMBAT MONEY LAUNDERING AND TERRORIST FINANCING, pag.2.

În octombrie 2014, a fost publicat „Ghidul avocatului pentru depistarea şi prevenirea spălarii banilor”, un proiect comun al International Bar Association (IBA), American Bar Association (ABA) şi Council of Bars and Law Societies of Europe (CCBE). Astfel, „obligaţia de a informa autorităţile în cazul în care avocatul suspectează clienţi şi / sau persoane cu care aceştia au o relaţie de afaceri şi care pot fi implicate în spălarea de bani,(…) este extrem de controversată şi este văzută de mulţi ca periclitând independenţa profesiei de avocat şi este incompatibilă cu relaţia avocat – client.” Mai mult, „nu putem accepta sau susţine o astfel de abordare”, se arată în Ghid, la pag.2.

Dincolo de „principiile etice comune (de a evita sprijinirea activităţii criminale şi de a fi implicat fără voie în desfăşurarea de activităţi infracţionale)” care stau la baza celor 40 de Recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (FATF) şi a profesiei de avocat, obligaţia din Recomandări de a raporta activitatea suspectă, în special în jurisdicţiile în care avocaţii nu beneficiază de nicio excepţie relevantă privind confidenţialitatea creată într-o relaţie avocat – client, ridică îngrijorări serioase în continuare. Important pentru avocaţi, Recomandările includ o notă interpretativă cheie la Recomandarea 23, care prevede că nu sunt obligaţi să raporteze tranzacţiile suspecte în cazul în care informaţiile relevante au fost obţinute în condiţii supuse secretului profesional sau confidenţialităţii avocat-client” – Ghid, pag.6.

„Deşi ABA, susţine iniţiativele rezonabile şi echilibrate de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, ABA se opune oricărei legi sau regulament care ar obliga avocaţii să divulge informaţii confidenţiale oficialilor guvernamentali sau ar compromite privilegiul confidenţialităţii avocat-client, relaţia avocat-client, statutul avocaţilor, sau independenţa baroului. Această politică, concepută de Grupul de Lucru privind Protecţia Statutului şi a Profesiei, a fost adoptată pentru prima dată de ABA în 2003 şi mai târziu consolidată şi extinsă în 2008 şi 2010„, conform ABA Policy, Gatekeeper Regulations on Lawyers.