Rezoluţia ABA privind drepturile omului şi mediul de afaceri

26 martie 2012 at 17:26

Camera Delegaţilor, forul decizional în materie de politică al Asociaţiei Baroului American, a adoptat Rezoluţia 109, prin care subscrie la “Cadrul de protecţie, respectare şi remediere “ al Organizaţiei Naţiunilor Unite, referitor la mediul de afaceri şi drepturile omului, precum şi la documentul de Implementare a acestui Cadru (2011).”Această hotărâre a fost luată, având în vedere obiectivele ABA în domeniul statului de drept şi drepturilor omului,dar şi politica sa referitoare la cetăţenia corporativă, definită în sens larg: programe şi practici care promovează corectitudinea, transparenţa, responsabilitatea şi comportamentul etic în afaceri la nivel mondial, instituţiile juridice şi sociale” şi care a constituit obiectul unei recente recomandări ABA din anul 2007.

„Asociaţia Baroului American susţine şi prevederile intitulate ”Drepturile Omului”(Partea I, Titlul IV) din Principiile directoare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). În acest sens, ABA îndeamnă guvernele,sectorul privat şi comunitatea juridică să aplice în activitatea lor, recomandările şi principiile orientative ale Naţiunilor Unite şi OCDE.”

Acest „cadru conceptual a fost elaborat de John Ruggie, profesor la Harvard, Reprezentant Special al Secretarului General al Naţiunilor Unite pentru mediul de afaceri şi drepturile omului şi a fost prezentat în faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în iunie 2008, printr-un raport,axat pe trei piloni:

–         datoria statului de a apăra drepturile omului ;

–         responsabilitatea companiilor de a respecta drepturile omului;

–         accesul la mijloace de remediere eficiente în cazul încălcării drepturilor omului.

Consiliul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a primit cu entuziasm raportul lui Ruggie în 2008,prelungindu-i mandatul până în 2011,când a fost adoptat raportul de implementare a Cadrului pentru Mediul de Afaceri şi Drepturile Omului.”

”Dreptul internaţional al drepturilor omului este format din obligaţii internaţionale ale statelor, prin care acestea se angajează să recunoască reciproc în ordinea juridică internă, să apere şi să remedieze, orice încălcare a drepturilor persoanelor fizice cuprinse în instrumentele internaţionale, la care au aderat. Rolul major pe care îl ocupă în economia mondială actorii economici în general şi întreprinderile transnaţionale în special, le conferă o responsabilitate de netăgăduit în materia respectării drepturilor omului”-Revista „Drepturile Omului”,IRDO,2011.

”În mod semnificativ,raportul final menţionează: contribuţia normativă a Principiilor de orientare nu constă în crearea unor noi obligaţii de drept internaţional,ci în elaborarea implicaţiilor standardelor şi practicilor existente pentru state şi mediul de afaceri,prin integrarea lor într-un singur cadru,logic,coerent şi cuprinzător,precum şi în identificarea carenţelor minore din sistemul actual şi modul în care acesta din urmă poate fi îmbunătăţit”-Proposed Resolution and Report,ABA Now.

Cadrul şi Principiile Orientative,alături de alte “instrumente internaţionale,cum ar fi:Declaraţia tripartită de principii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind întreprinderile multinaţionale şi politica socială, Principiile directoare ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, referitoare la întreprinderile multinaţionale precum şi Pactul Mondial al Naţiunilor Unite (Global Compact), nu sunt norme juridice obligatorii,având doar un caracter de recomandare în vederea asumării voluntare de către state,companii şi societatea civilă a acestor angajamente publice internaţionale pentru promovarea şi respectarea drepturilor omului în toate domeniile de activitate.”

Contextul pentru diversele iniţiative internaţionale referitoare la conduita în afaceri, inclusiv Cadrul şi Principiile de orientare, este reprezentat de o dezvoltare importantă a domeniului „Responsabilităţii sociale corporative” (CSR).Dimensiunea globală a CSR promovează drepturile omului, condiţii bune de muncă, sustenabilitatea mediului şi anti-corupţia“.“Un raport care însoţeşte hotărârea ABA previzionează că în timp Cadrul ONU,care este relaţionat de acest subiect larg şi interdisciplinar, va contribui cu mare consecvenţă la realizarea obiectivelor cu privire la drepturile omului, în cadrul diferitelor tipuri de agenţii şi organizaţii“- ABA Journal .

Spre deosebire de CSR, care reprezintă un standard de comportament voluntar, determinat de piaţă şi al cărui aplicare diferă de la o companie la alta, Cadrul şi Principiile de orientare constituie  un standard de comportament de bază, care se aplică tuturor activităţilor comerciale, indiferent de domeniul de activitate, indiferent de mărimea lor şi indiferent dacă sunt operaţionale sau nu (Principiul de orientare 14).”

„Profesia juridică este tot mai implicată în domeniul CSR, inclusiv în aspecte legate de standardele şi respectarea drepturilor omului. Temeiul juridic în baza căruia companiile ar trebui să respecte legislaţia internaţională a drepturilor omului, ”a ridicat mai multe întrebări, referitoare la:

–         rolul corporaţiilor în protejarea drepturilor omului prevazute de acordurile internaţionale;

–         răspunderea întreprinderilor transnaţionale,directă sau indirectă, prin intermediul statului-naţiune,garant tradiţional al respectării acestor drepturi;

–        necesitatea identificării, analizării şi minimizării riscurilor privitoare la drepturile omului” – due diligence.Spre exemplu,” în Statele Unite, obligaţiile fiduciare şi de raportare impuneau consiliilor de administraţie şi managerilor să se informeze, să gestioneze şi să prezinte în mod corespunzător riscurile materiale companiilor, însă nu în mod necesar şi comunităţilor, iar în Marea Britanie, Secţiunea 172 din Legea Companiilor din 2006, solicita directorilor să “aibă în vedere” impactul operaţiunilor desfăşurate de companie asupra comunităţilor şi mediului înconjurător. Cel puţin în principiu, companiile nu puteau să-şi îndeplinească aceste obligaţii, fără să analizeze riscurile asociate drepturilor omului”-International Law News,Winter 2010.

„Astfel de provocări, nu sunt doar teoretice, corporaţiile confruntându-se şi cu acţiuni în justiţie, având drept obiect încălcări ale drepturilor omului. Mai multe cereri de chemare în judecată din America, au fost depuse în baza prevederilor Legii referitoare la prejudiciile reclamate de străini (Alien Tort Claims Act -ATCA), instanţele federale având competenţa de a soluționa acțiunile civile introduse de cetăţeni străini pentru prejudicii cauzate de fapte, care contravin legii naţiunilor sau unui tratat al Statelor Unite.”

„Rămâne de văzut dacă, aceste instrumente soft-law reprezintă o formă de relaţii publice sau de strategie a corporaţiilor ori un nou tip reglementare, prin informare care, atât timp cât se transformă într-un standard de evaluare al companiilor de către societate, poate deveni obligatorie” în fapt şi în drept.